Biserica Baptistă BETESDA are menirea de a glorifica pe Dumnezeu şi a lărgi Împărăţia Lui !

BBBS

Lucrările continuă!

Sep 26

Biserica Baptistă BETESDA are menirea de a glorifica pe Dumnezeu şi a lărgi Împărăţia Lui !

Rugaciune și Studiu

ora 19.00

Oct 1
UPCOMING EVENTS VIEW ALL EVENTS

Istoria Bisericii

Introducere

Orașul
Sântana este situat în zona de nord-vest a județului Arad, la o distanță de 28 km de municipiul Arad și la 22 km de orașul Chișineu-Criș.[1]

Pe așezarea acutală a orașului Sântana a fost așezarea Comlăuș, care apare
în evidențe încă din secolul al XIV-lea. După perioada turcilor, când Comlăușul
a fost pustiit, secolul al XVI-lea (1566), imperiul Absburgic a colonizat zona
cu șvabi, la sud-est de Comlăuș, formându-se satul Sfânta Ana, care devine apoi
comuna Sântana[2].  Din 2003, comuna Sântana devine oraș (Legea 583 din 23
decembrie 2003
 şi Decretul 900 din 23 decembrie
2003, comuna Sântana devine ORAŞ
.)[3].

Actualmente Comlăușul este inclus în orașului Sântana, ca un cartier. Orașul
Sântana este tăiat de două drumuri județiene importante, 791, care vine
dinspre Zimandul Nou, traversează Sântana (ca și Starda Muncii) și continuă
spre Olari și apoi Sintea Mică și drumul 792C, care vine de la Curtici,
traversează E671 (Arad-Oradea) și apoi Sântana (strada Mihai Viteazul și apoi
strada Rodnei), și continuă spre Caporal Alexa și Pâncota. Locuitorii știu că
în zona de Nord, Nord-Est, adică zona cuprinsă între străzile Muncii și Mihai
Viteazul, cum se merge de la centru spre Olari, este zona Comlăușului. Pentru
și mai multă precizie se mai poate da un detaliu și anume că de la gara
Sântana, înspre Nădab și spre Chișinău-Criș, prima stație de tren (mai exact
haltă) este Comlăuș.

Actualmente, Biserica Creștină Baptstă Betesda din Sântana are ca locaș de
cult, casa de pe strada Muncii, numărul 109, pe partea dinspre cartierul Comlăuș.

Înainte de a se încerca o prezentare a începuturilor legate de Biserica
Creștină Baptistă BETESDA din Sântana, trebuie să se facă câteva precizări. Mai întâi este vorba de faptul că
Biserica Creștină Baptistă a fost cunoscută în istoria ei trecută îndepărtată
ca fiind din Comlăuș, iar acum este vorba de Sântana. De-a lungul timpului a
intervenit această suprapunere dintre Comlăuș și Sântana. A doua precizare este legată de distincția dintre Biserică în
sensul ei spiritual, biblic, care începe de la 2 sau 3 (Matei 18:20) și
Biserica în sensul juridic, care începe de la 21 membri. O a treia precizare este faptul că există o distincție între
Biserica credincioșilor și clădirea unde se adună aceștia. Biserica
credincioșilor sunt oamenii, iar clădirea este locul unde se adună Biserica.

În cele ce urmează când se face referire la începuturile bisericii, de
credință baptistă, din Sântana, se face referire la credincioși născuți din
nou, indiferent de număr.

  1. ÎNCEPUTURILE CREDINȚEI BAPTISTE ÎN
    SÂNTANA

Din datele adunate din surse scrise sau mărturii ale persoanelor în vârstă,
care au prins cea mai mare parte din istoria Bisericii, s-a ajuns la concluzia
că sunt trei puncte marcante legate de începuturile credinței baptiste și a
Bisericii Baptiste în Comlăuș-Sântana.

  1. Prima menționarea a credinței baptiste
    din anul 1888

Căutând surse pentru a ajunge pe firul istoriei la începutul credinței
baptiste în Comlăuș-Sântana, s-a găsit o mnționare  în cartea lui Livius Ban, intitulată, De la ruină la glorie. Această carte a
fostscrisă ca un istoric extins
pentru Biserica Creștină Baptistă din Șiria, dar în ea se menționează anul
1888, ca fiind anul când a fost fondată biserica baptistă din Comlăuș,
acualmente Sântana. Această mențiune este făcută la subtitlul Prima
proclamare a Evangheliei în Șiria, ce include următorul citat:

„Primul misionar baptist ce a călcat pământurile Șiriei a fost Luca Budiu.
Comlăușul de astăzi este parte integrantă a localității Sântana. El a fost un
memnru al biseicii locale din satul său, biserică fondată cu un an înainte, la
1888.”[4]

Alte detalii despre fratele Luca Budiu
nu se cunosc și nici despre alți credincioși baptiști care să evidențieze
foramrea unei Biserici baptiste în Comlăuș.

Totuși din istoria baptisștilor se
cunosc unele detalii în ce privește pătrunderea credinței baptiste în România,
respectiv în zona de Vest a tării, mai exact în județul Arad.

Cea mai veche atestare baptistă este cea
de la Salonta …, apoi cea de la Curtici.

Cu ocazia celei de-a IV-a ședință de
comunicări a Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică din Arad (IGSA)[5],
fratele Vasile Bel, are o prezentare cu tema Credincioșii creștini baptiști români în Primul Război Mondial din anii
1914-1918.
Printre altele fratele Vasile amintește că baptișrii români au
fost foarte activi chiar și în timpul războiului. Unii au fost înrolați în
armată și au fost duși pe front. Aici unii din credincioșii baptiști au avut cu
ei un Nou Testament sau o Biblie. În timpul de răgaz, chiar și din tranșee, ei
citeau sau chiar se adunau în grupuri mici pentru a citi și a se ruga. Cu
aceste ocazii alți camarazi de-i lor au primit mărturia Evangheliei și s-au
pocăit, întorcându-se acasă cu această credință numită baptistă.

Încă înainte de Primul Răsboi Mondial,
baptiștii români avea reviste creștine (…). Materialele erau scrise de
creștini baptiști învățați sau altele erau traduse din limba germană. În aceste
reviste erau sfaturi și îndemnuri pentru creștinii rămașia acasă. Pentru că
unele familii au rămas fără stâlpul familiei, adică soțul, respectiv tatăl,
care făcea munca și întreținea familia, ceilalți credincioși erau îndemnați să
sprijine și să ajute în astfel de situații. La un moment dat, chiar baptiștii
români sunt îndemnați să împrumute financiar Statul pentru că era criză și
război, pentru ca acesta să-și poată îndeplini misiunea.

Chiar dacă baptișrii au fost prigoniți
la începutul secolului al XX-lea, credincioșii au rămas fideli țării pentru a o
sluji. În timpul războiului, baptiștii au avut atitudinea de combatanți, adică
au pus mâna pe armă și au apărat țara.

În timpul războiului unii baptișri au
murit, dar au fost și alții s-au convertit. Așa se face că, pe de o parte, în
unele locuri numărul credincioilor a fluctuat

  1. Pentru că nu sunt evidențe ale unei
    continuități ale credincioșilor baptiști, din Comlăuș – Sântana, sora Sena
    Bedelean mărturisește că baptiști au început în jurul anului 1920, când tatăl
    ei, Hanț Iacob s-a întors convertit din armată.
  2. Fratele Bunaciu Ioan, în cartea sa
    intitulată Istoria Bisericilor Baptiste din România, menționează anul
    1958, ca fiind anul înființării Bisericii Baptiste din zona Comlăușului, ce
    aparține acum orașului Sântana.

Aceste trei date referitoare la începuturile credinței baptiste, respectiv
a Bisericii Baptiste din Comlăuș, respectiv Sântana, conduc la câteva
concluzii:

  1. Cel mai îndepărtat moment al unei
    evidențe baptiste în Comlăuș-Sântana, mergând înaipoi în timp, este anul 1888.
  2. Fiindcă nu se găsesc alte date
    înregistrate sau mărturii în legătură cu baptiștii sau specificul bisericii
    baptiste, adică botezuri, adunarea credincioșilor sau predicatori, până în
    1920, înseamnă fie că nu au fost astfel de evidențe, fie că, pe aceste
    meleaguri, baptiștii au fost puțini și fără continuitate la începuturi.
  3. Anul 1958 dat în istoria fratelui Bunaiu
    Ioan, este cu referire la acte înregistrate și autorizație.

Acest an a fost trecut în autorizația de funcționare a Bisericii Creștine
Baptiste BETESDA din Sântana, ca an al înființării. Potrivit autorizației de
funcționare a Bisericii Creștine Baptiste Betesda, cu sediul în localitatea
Sântana, strada Muncii, nr. 109, data înființării Bisericii este 1888.[6]

Trebuie menționat faptul că, după Revoluție, din inițiativa Uniunii
Bisericilor Creștine Baptiste din România, s-a procedat la înnoirea
autorizațiilor. Cu această ocazie, pentru dosar s-a cerut o documentație legată
de data înființării Bisericii, pentru a se înscrie în autorizație. Astfel se
păstrează nu doar data reînnoirii autorizației, ci și data începuturilor
credinței baptiste. Data înființării bisericii 
este legată de prima menționare a unui credincios baptist în Comlăuș.

  • Sora Sena Bedelean mărturisește că
    baptiști au existat încă din jurul anului 1920, când tatăl ei, Hanț Iacob s-a
    întors convertit din armată.
  • Fratele Bunaciu Ioan, în cartea sa
    intitulată Istoria Bisericilor Baptiste din România, menționează anul
    1958, ca fiind anul înființării Bisericii Baptiste din zona Comlăușului, ce
    aparține acum orașului Sântana. Unele acte

Același an, 1888, este menționat și în cartea fratelui Livius Ban,
intitulată, De la ruină la glorie, scrisă
ca un istoric extins pentru Biserica Creștină Baptistă din Șiria. Subtitlul Prima
proclamare a Evangheliei în Șiria, include următoarele:

Primul misionar baptist ce a călcat pământurile Șiriei a fost Luca Budiu.
Comlăușul de astăzi este parte integrantă a localității Sântana. El a fost un
memnru al biseicii locale din satul său, biserică fondată cu un an înainte, la
1888.[7]

Deci, Biserica Creștină Baptsitstă BETESDA din Sântana are istoria ei.

După acte și autorizație, Biserica este înființată în anul 1958, în zona
Comlăușului.[8]

La început, îaninte de obținerea
autorizației din 1958, frații se adunau în casa particulară a familiei Hanț,
apoi s-a închiriat o casă. O dată cu primirea autorizației, familia Hanț dă un
teren, în Comlăuș, unde se construiește o casă de rugăciune, pe strada Păcii,
numărul 73.

În istoria gurpului de credincioși
baptiști, care se constituie mai apoi ca Biserică, au slujit frați Târnoveanu
Ioan, apoi a fost urmat de fratele păstor Grecu Traian, din Curtici. După
fratele Traian, în Sântana au mai slujit frații: Mureșan Vasile de la Macea,
apoi fratele  Stancu Dragomir, iar imediat
după Revoluție a slujit ca păstor fratele Costea Beniamin. În perioada slujirii
fratelui Beni s-au făcut multe evanghelizări și au venit diferite echipe de
frați din Statele Unite ale Americii, iar numărul credincioșilor a crescut la
42. În aceste condiții s-au văzut nevoiți să caute o altă casă mai încăpătoare.
În anul 1991, se cumpără o casă care a fost de locuit, pe strada Muncii,
numărul 109 și se amenajează în casă de adunare.

Fratele păstor Beniamin Costea a slujit
până în anul 1997, după care au slujit: fratele Andea Cornel, de la Curtici,
apoi fratele Pelea Ioan, care a plecat în America. Înainte de plecarea în
America a fratelui Pelea, venea în practică fratele Gag Ciprian, un tânăr
student la Universitatea Emanuel din Orade, la Facultatea de Teologie. La
plecarea în SUA a fratelui Ionică Pelea, în anul 2004, aceasta a vorbit cu
fratele Mirăuțe Ioan, pe care l-a prezentat Bisericii, pentru a sluji până se
va întoarce din America, dar după trei luni a trimis o scrisoare că nu se mai
întoarce. Astfel, la dorința Bisericii și cu acordul Comunității Baptiste Arad,
fratele Mirăuțe continuă slujirea, ca păstor girant. Fratele Gag Ciprian a
continuat să vină și să predicie la Sântana până când a absolvit teologia.  Fratele Gag a fost ales păstor, dar a slujit
împreună cu fratele Mirăuițe Ioan, până s-a căsătorit și a fost ordinat, în martie
2007.

Fratele Gag Ciprian a slujit ca păstor
doar al Bisericii Baptiste din Sântana până în anul 2015, când a mai slujit la
încă o Biserică, iar în 2016 s-a mutat la Biserica creștină Bapstistă Speranța
Oradea. Din septembrie 2016, fratele Mirăuțe a fost chemat din nou să
păstorească Biserica, ca păstor interimar, pentru șase luni, iar în 26 martie a
fost ales pentru încă doi ani.


[1]
https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ntana

[2]
http://www.primariasantana.ro/orasul/istoric/

[3]
Idem

[4]
De la ruină la glorie, Livius Ban,
S.C. Carmel Print& Design S.R.L., 2004, p.32

[5]
Înființat în Noiembrie, 2018. Are
sediul în Arad, la Comunitatea Baptistă Arad, din str. Mărășești , nr. 24

[6]
Din Autorizația Nr. 1042, reînnoită
la data de 17.11.2000, după autorizația veche 719/1991

[7]
De la ruină la glorie, Livius Ban,
S.C. Carmel Print& Design S.R.L., 2004, p.32

[8]
Istoria Bisericilor Baptiste din
România, Ioan Bunaciu, p. 65